Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite (link în limba engleză) stabilește un plan de acțiune pentru oameni, planetă și prosperitate, cu 17 obiective de dezvoltare durabilă (link în limba engleză) și 169 de ținte. De la publicarea lor în septembrie 2015, Obiectivele de dezvoltare durabilă au oferit un set comun de obiective la nivel internațional, european și național. Aceste obiective comune se bazează pe alte acorduri și convenții internaționale sau sunt reflectate în acestea:

• Acordul de la Paris al Organizației Națiunilor Unite (link în limba engleză) "urmărește să consolideze răspunsul global la amenințarea reprezentată de schimbările climatice, în contextul dezvoltării durabile și al eforturilor de eradicare a sărăciei". Acesta stabilește un obiectiv de limitare a încălzirii globale la mai puțin de 2°C sau 1,5°C peste nivelurile preindustriale, obiectiv la care aproape toate națiunile și-au luat un angajament.  
• Semnatarii Convenției privind diversitatea biologică (CBD)  au "hotărât să conserve și să utilizeze în mod durabil diversitatea biologică în beneficiul generațiilor prezente și viitoare". 
• Convenția de la Aarhus privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu (link în limba engleză). Realizarea acestor convenții și acorduri este integrată în politicile europene, naționale și regionale.

În mod corespunzător, în "Green Deal" , UE își afirmă ambițiile privind eliminarea emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2050, creșterea economică decuplabilă de utilizarea resurselor și faptul că nicio persoană și niciun loc nu trebuie să fie lăsate în urmă. Aceasta recunoaște că "schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă o amenințare existențială pentru Europa și pentru lume". UE stabilește un portofoliu de angajamente politice la nivelul UE în ceea ce privește acțiunile în domeniul climei, eliminarea poluării, biodiversitatea, agricultura durabilă, agricultura și biodiversitatea; și de la fermă la furculiță.

Tranzițiile către sisteme și practici agricole agroecologice oferă perspective de abordare a provocărilor de importanță globală, în special schimbările climatice, reducerea pierderii biodiversității și justiția socială. Concluziile proiectului UNISECO oferă noi dovezi privind modul în care agroecologia poate contribui la îndeplinirea mai multor obiective de dezvoltare durabilă prin abordarea problemelor de mediu, economice și sociale. Lucrând cu actorii locali din sistemele agricole din cele 15 studii de caz (link în limba engleză) în combinație cu o analiză la nivel teritorial (link în limba engleză), rezultatele arată cum se poate contribui la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la crearea condițiilor pentru reducerea pierderii biodiversității, la promovarea modelelor de producție și de consum durabile, la îmbunătățirea educației și a învățării pe tot parcursul vieții și la creșterea gradului de conștientizare a presiunilor asupra drepturilor sociale.